Cel mai important efect al reabilitării nu este doar reducerea consumului, ci creșterea confortului termic și stabilitatea temperaturilor interioare. După lucrări, mansarda a avut o temperatură mult mai stabilă față de exterior, inclusiv în lunile reci, iar variațiile zilnice au fost puternic atenuate. Pentru aceeași locuință și același volum încălzit, consumul total de gaze naturale din septembrie–mai a scăzut de la 1.971 m³ la 987 m³, adică o reducere de 49,9%. Economia financiară este importantă, dar rezultatul esențial este că locuința a devenit mai constantă, mai confortabilă și mai ușor de utilizat.

Reabilitarea s-a desfășurat în vara anului 2025 și a inclus lucrări la pereții exteriori, mansardă și ferestre. Studiul compară consumul total de gaze naturale al locuinței din perioada septembrie 2024–mai 2025, înainte de lucrări, cu cel din perioada septembrie 2025–mai 2026, după lucrări.

Comparația utilizează volumele lunare de gaze naturale înscrise în facturi, exprimate în m³, temperaturile medii lunare ale aerului exterior înregistrate la stația Filaret și temperaturile înregistrate prin Home Assistant de senzorii amplasați în exterior, în mansardă, în living și în zona acoperișului.

Volumul încălzit a rămas același între cele două perioade. Pentru a pune consumurile în contextul vremii, comparația prezintă atât diferența brută dintre facturi, cât și un indicator raportat la gradele-zile de încălzire (HDD).

Acoperișul: stratificația executată

Acoperișul este elementul descris cel mai detaliat. Tabelul prezintă stratificația executată, din interior spre exterior, împreună cu materialele, grosimile și rolul fiecărui strat.

Termoizolația acoperișului are o grosime cumulată declarată de 32 cm: 12 cm de vată bazaltică între căpriori și 20 cm la exterior, în două straturi de câte 10 cm. Straturile exterioare acoperă structura din lemn și diminuează transferul termic prin căpriori.

Pereții verticali ai mansardei au fost termoizolați separat cu 12 cm de vată bazaltică și au primit o membrană de control al vaporilor, completând anvelopa termică a zonei mansardate.

Ferestrele montate

Tâmplăria verticală a fost înlocuită cu sistemul Kömmerling Komm88MD Performant 88. Parametrii din tabel sunt valorile comunicate pentru configurația montată. Valorile termice exacte trebuie confirmate prin declarația de performanță sau calculul aferent dimensiunilor efective ale ferestrelor.

Uw și Ug nu sunt aceeași valoare. Ug descrie numai zona vitrată, iar Uw ansamblul complet al ferestrei. În tabel, valorile sunt așezate conform semnificației lor: Ug = 0,50 W/(m²K) pentru vitraj și Uw = 0,76 W/(m²K) pentru fereastra completă. Factorul solar arată partea din energia solară incidentă care trece prin vitraj; impactul real depinde și de dimensiuni, orientare, montaj și etanșarea racordului cu peretele.

În acoperiș au fost montate patru ferestre Velux GGU și rulouri exterioare automatizate. Atunci când sunt coborâte, rulourile reduc radiația solară care ajunge la vitraj.

Evoluția consumului total de gaze naturale

Comparația acoperă două intervale de câte nouă luni: septembrie 2024–mai 2025, înainte de lucrări, și septembrie 2025–mai 2026, după lucrări. Valorile reprezintă consumul total de gaze naturale al locuinței din aceste perioade, nu consumul anual, deoarece lunile iunie–august nu sunt incluse.

Consumul total de gaze naturale al locuinței, cumulat pentru lunile septembrie–mai, a scăzut cu 984 m³: de la 1.971 m³ înainte de lucrări la 987 m³ după lucrări. Reducerea brută dintre cele două perioade este de 49,9%. Volumul încălzit a rămas neschimbat.

Septembrie este singura lună în care consumul a fost mai mare după lucrări: 32 m³ în septembrie 2025, față de 25 m³ în septembrie 2024. Temperatura medie exterioară a fost cu 5,3°C mai mică în septembrie 2025. În ianuarie, temperatura medie exterioară din 2026 a fost cu 4,8°C mai mică decât în ianuarie 2025, însă consumul de gaze naturale a fost cu 155 m³ mai mic, ceea ce corespunde unei reduceri de aproximativ 43%.

În opt dintre cele nouă luni comparate, consumul total de gaze naturale a fost mai mic după lucrări. Rezultatul reflectă funcționarea ansamblului format din pereți, acoperiș, mansardă, ferestre și sistemul de încălzire al locuinței.

Corecția simplificată pentru diferențele climatice

Pentru compararea a două perioade cu temperaturi exterioare diferite s-au calculat gradele-zile de încălzire, notate HDD. Pentru fiecare lună, HDD = max(0, 18°C − temperatura medie lunară exterioară) × numărul de zile. Valoarea de 18°C este pragul convențional folosit în calcul, nu temperatura interioară măsurată în locuință.

Perioada octombrie 2024–aprilie 2025 a acumulat 2.307 grade-zile de încălzire, iar perioada octombrie 2025–aprilie 2026 a acumulat 2.459 grade-zile de încălzire. A doua perioadă a avut cu aproximativ 6,6% mai multe HDD, ceea ce indică o cerere climatică mai mare pentru încălzire.

Pentru intervalul comun octombrie–aprilie, utilizat atât pentru consum, cât și pentru HDD, indicatorul a scăzut de la aproximativ 0,778 la 0,369 m³/HDD. Diferența dintre cele două perioade este de aproximativ 52,6%.

Indicatorul m³/HDD reprezintă volumul de gaze naturale raportat la o unitate de severitate climatică și permite compararea celor două perioade ținând cont, într-o formă simplificată, de diferențele dintre temperaturile exterioare.

Ce arată senzorii din mansardă

Monitorizarea realizată după lucrări descrie comportarea aerului din mansardă în raport cu aerul exterior, aerul din living și temperatura înregistrată local sub membrana permeabilă la vapori a acoperișului.

Cum au fost măsurate și prelucrate datele

Înregistrările au fost preluate din platforma Home Assistant. Senzorii măsoară temperatura aerului exterior, temperatura aerului din mansardă, temperatura aerului din living și temperatura locală din zona de sub membrana permeabilă la vapori a acoperișului. Perioada disponibilă pentru fiecare senzor este indicată în tabel. În grafice, OAT înseamnă aer exterior, atic înseamnă aer mansardă, roof indică zona de sub membrană, iar living room indică aerul din living.

Pentru grafice, valorile au fost agregate pe zile. Fiecare punct al liniilor reprezintă temperatura medie din ziua respectivă. În profilele lunare, banda albastră reprezintă intervalul dintre temperatura exterioară minimă și maximă înregistrată în fiecare zi. Notația „med” indică media lunară, iar „ampl. zilnică medie” reprezintă media lunară a diferenței zilnice dintre valoarea maximă și valoarea minimă.

Amplitudinea zilnică a temperaturii exterioare este comparată cu amplitudinea zilnică a aerului din mansardă. Raportul de atenuare se calculează prin împărțirea amplitudinii exterioare la amplitudinea din mansardă și nu are unitate. Al doilea raport este (T_mansardă − T_sub membrană) / (T_mansardă − T_exterior) și compară diferențele dintre cele trei puncte de măsurare. Aceste rapoarte descriu exclusiv relația dintre temperaturile măsurate și nu reprezintă o determinare a transmitanței termice a acoperișului.

Cum se citește graficul

Graficul de sus prezintă temperaturile pe întreaga perioadă monitorizată. Temperatura aerului exterior variază mai mult decât temperaturile aerului din mansardă și din living. Temperatura înregistrată sub membrana permeabilă la vapori urmărește mai îndeaproape variația exteriorului și poate fi influențată de radiația solară și de aerul din stratul ventilat.

Graficul din mijloc compară amplitudinea zilnică a temperaturii aerului exterior cu amplitudinea zilnică a aerului din mansardă. Pentru zilele analizate, mediana raportului de atenuare este 14,6, iar jumătatea centrală a valorilor este cuprinsă între 10,5 și 19,1. Raportul nu are unitate.

În jumătatea centrală a zilelor analizate, amplitudinea temperaturii exterioare a fost de aproximativ 10,5–19,1 ori mai mare decât amplitudinea aerului din mansardă. Raportul evidențiază stabilitatea temperaturii aerului din mansardă pe parcursul perioadei monitorizate.

Graficul de jos utilizează raportul (T_mansardă − T_sub membrană) / (T_mansardă − T_exterior). Valoarea mediană de 0,891 arată că diferența dintre aerul mansardei și poziția senzorului de sub membrană reprezintă 89,1% din diferența totală dintre aerul mansardei și aerul exterior.

Raportul lunar dintre amplitudinea exterioară și amplitudinea aerului din mansardă crește din noiembrie până în martie, apoi scade în aprilie și mai, urmărind schimbarea condițiilor exterioare și a regimului de încălzire.

În februarie 2026, amplitudinea zilnică medie a temperaturii aerului exterior a fost de 7,71°C, iar amplitudinea zilnică medie a aerului din mansardă a fost de 0,44°C. Raportul dintre cele două amplitudini este 17,5. În ianuarie 2026, amplitudinea zilnică medie a aerului din mansardă a fost de 0,66°C. Valorile arată o temperatură interioară stabilă în lunile reci.

Profilul lunii cu cea mai scăzută temperatură exterioară medie

Dintre lunile monitorizate între noiembrie 2025 și mai 2026, ianuarie 2026 a avut cea mai scăzută temperatură medie a aerului exterior și este analizată separat.

Ianuarie 2026

În ianuarie 2026, temperatura medie lunară a aerului exterior a fost de 0,3°C. Temperaturile exterioare minime și maxime zilnice reprezentate în grafic au fost cuprinse între −9,7°C și +12,1°C. Temperatura medie a aerului din mansardă a fost de 21,5°C, cu o amplitudine zilnică medie de 0,66°C. În living, media a fost de 21,8°C, iar amplitudinea zilnică medie de 0,80°C. Senzorul de sub membrana permeabilă la vapori a înregistrat o medie de 2,0°C și o amplitudine zilnică medie de 5,21°C.

În luna analizată, temperatura aerului din mansardă a variat mult mai puțin decât temperatura aerului exterior și decât temperatura înregistrată sub membrana acoperișului. Datele descriu o mansardă cu temperatură stabilă chiar în luna cu cea mai scăzută medie exterioară din perioada monitorizată.

Costul lucrărilor și economia estimată

Costurile comunicate pentru proiect sunt prezentate pe cele patru pachete de lucrări: ferestre verticale, pereți exteriori, pereții mansardei și acoperiș.

Costul total comunicat pentru cele patru pachete este de 84.000 EUR. Suma include termoizolația pereților și a mansardei, intervenția asupra acoperișului, ferestrele verticale, patru ferestre Velux și rulourile exterioare.

Recuperarea investiției (payback)

Pe lângă diferența măsurată pentru lunile septembrie–mai, simularea folosește o estimare anualizată a consumului total de gaze naturale: aproximativ 2.086 m³ înainte de lucrări și 1.087 m³ după lucrări. Aceste valori nu reprezintă douăsprezece luni măsurate integral. Ele rezultă din completarea intervalului septembrie–mai cu un consum de bază estimat pentru lunile iunie–august, aferent apei calde și gătitului. Diferența anuală estimată este de aproximativ 999 m³ și trebuie citită ca ipoteză de simulare, nu ca valoare anuală măsurată.

Trei scenarii și pragul de recuperare

Scenariile de mai jos sunt simulări nominale, fără actualizarea fluxurilor printr-o rată de discount. În scenariile cu creștere, rata gazului și inflația sunt aplicate compus începând cu primul an. Rezultatele sunt foarte sensibile la aceste ipoteze și indică un payback simplu, nu o analiză financiară actualizată.

După 15 ani, economiile cumulate ajung la aproximativ 52.258–58.240 EUR în scenariile de creștere, adică 62,2–69,3% din investiția totală. Aplicând în continuare aceleași ipoteze, recuperarea simplă este estimată în jurul anului 17 în scenariul de creștere susținută și în jurul anului 19 în scenariul cu creștere accelerată inițial.

Calculul urmărește strict economia de gaze naturale. Investiția totală include și ferestre, rulouri și lucrări asupra acoperișului, care aduc locuinței funcționalitate, protecție și durabilitate suplimentară.

Pompa de căldură ca etapă următoare

După reducerea consumului prin reabilitare, datele furnizate au fost folosite pentru simularea unei pompe de căldură aer-apă destinată încălzirii. Calculul pornește de la 627 m³ de gaze naturale atribuiți încălzirii. La o putere calorifică de 10,55 kWh/m³ și un randament sezonier util estimat la 85%, raportat la PCS, rezultă aproximativ 5.623 kWh de căldură livrată locuinței. Randamentul nu a fost măsurat și reprezintă o ipoteză de calcul.

SCOP reprezintă raportul sezonier dintre energia termică livrată și energia electrică utilizată. O valoare SCOP mai mare înseamnă un consum mai mic de electricitate pentru aceeași cantitate de căldură.

Bugetul orientativ comunicat pentru o instalație completă este cuprins între 8.500 și 16.000 EUR. La prețurile de referință utilizate, economia anuală este de numai aproximativ 119 lei pentru SCOP 3,2 și aproximativ 509 lei pentru SCOP 4,0. Prin urmare, o recuperare în 10–12 ani nu este susținută de aceste valori. Studiul nu atribuie o durată fermă de recuperare pompei de căldură, deoarece rezultatul depinde de costul real al instalației, SCOP-ul obținut, mentenanță, evoluția relativă a prețurilor, finanțare și eventuala producție fotovoltaică.

În varianta în care pompa deservește numai încălzirea, iar prepararea apei calde rămâne pe gaz, investiția inițială estimată se poate reduce cu aproximativ 1.500 EUR. Reabilitarea termică permite astfel utilizarea unui sistem de încălzire cu necesar de putere mai mic și costuri de operare competitive.

Ce arată rezultatele proiectului

După realizarea lucrărilor, consumul total de gaze naturale din perioada septembrie–mai a fost cu 49,9% mai mic. Pentru intervalul octombrie–aprilie, indicatorul consum/HDD a scăzut cu aproximativ 52,6%, în timp ce a doua perioadă a acumulat cu 6,6% mai multe grade-zile de încălzire. Volumul încălzit a rămas neschimbat.

Diferența de 984 m³ dintre cele două perioade septembrie–mai corespunde unei economii estimate de aproximativ 3.247 lei, la prețul de referință de 3,30 lei/m³.

Monitorizarea din mansardă completează comparația facturilor: în lunile reci, variațiile zilnice ale aerului interior au rămas mult mai mici decât variațiile aerului exterior.

În scenariile de creștere a prețului gazelor analizate, economia cumulată pe 15 ani este estimată la 52.258–58.240 EUR, iar recuperarea simplă a investiției este proiectată în jurul anilor 17–19.

Pentru o pompă de căldură cu SCOP între 3,2 și 4,0, costul anual estimat al încălzirii este cu aproximativ 6–25% mai mic decât referința pe gaz, în ipotezele utilizate. Diferențele actuale de cost nu susțin însă o recuperare a investiției în 10–12 ani.

În această locuință, perioada de după lucrări a înregistrat un consum total de gaze naturale cu 49,9% mai mic, o reducere de aproximativ 52,6% după corecția climatică simplificată și o temperatură stabilă a aerului din mansardă în lunile monitorizate. Rezultatele oferă un reper concret despre efectul cumulat al unui proiect amplu de reabilitare termică.

Ce informații oferă studiul

Rezultatul esențial