Radonul în locuințe: ce este, cum se testează și cum reduci pătrunderea lui

Radonul în locuințe: ce este, cum se testează și cum reduci pătrunderea lui

O casă poate fi nouă, bine izolată și atent executată, dar să permită intrarea unui gaz pe care nu îl vezi și nu îl miroși. Radonul vine în principal din sol, iar concentrația lui din interior depinde atât de teren, cât și de modul în care este realizată zona de contact a clădirii cu pământul.

Casă modernă în secțiune, cu fluxuri de radon care urcă din sol spre zona fundației și a plăcii peste sol
Radonul se formează natural în sol și poate ajunge în interior prin discontinuități aparent mici din zona aflată în contact cu terenul.

Ce este radonul și de ce contează

Radonul este un gaz radioactiv natural. Se formează prin dezintegrarea uraniului și radiului din sol și roci. Este incolor, inodor și fără gust, deci prezența lui nu poate fi observată direct într-o locuință.

În aer liber, radonul se diluează rapid și, de regulă, nu creează probleme. În interior, situația este diferită: dacă pătrunde din teren și schimbul de aer este limitat, concentrația poate crește.

Problema apare prin respirație. Produșii radioactivi rezultați din dezintegrarea radonului se pot fixa pe particulele din aer, pot fi inhalați și pot iradia țesutul pulmonar. Expunerea îndelungată la concentrații ridicate crește riscul de cancer pulmonar. Organizația Mondială a Sănătății arată și că asocierea cu fumatul mărește considerabil riscul.

Ideea esențială: radonul nu se recunoaște după miros, după aspectul casei sau după vechimea construcției. Se identifică prin măsurare.

De ce unele locuințe au concentrații mai mari

Cantitatea de radon care poate ajunge la suprafață depinde de geologia amplasamentului. Unele roci și soluri favorizează mai mult generarea și migrarea radonului, iar terenurile fisurate sau permeabile permit gazelor să se deplaseze mai ușor.

Totuși, terenul este doar o parte a explicației. Contează și clădirea: tipul fundației, existența unui subsol, fisurile din placă, rosturile, trecerile instalațiilor, continuitatea barierei împotriva radonului și modul în care aerul circulă în interior.

Ilustrație tehnică a straturilor de teren și a căilor prin care radonul migrează spre o locuință
Tipul de teren influențează potențialul de migrare, dar situația reală dintr-o locuință se stabilește prin măsurare și analiză constructivă.

Hărțile oficiale ale radonului

Hărțile oficiale sunt utile pentru orientare. Ele arată distribuția teritorială a concentrațiilor măsurate și ajută la identificarea zonelor în care probabilitatea unor valori ridicate poate fi mai mare.

Totuși, o hartă nu poate înlocui măsurarea într-o clădire concretă. Două locuințe apropiate pot avea rezultate diferite, în funcție de fundație, fisuri, etanșare, ventilare și modul de utilizare.

Harta oficială a radonului în România

Harta oficială a radonului în România, cu distribuția concentrațiilor de radon în aerul interior
Sursa: CNCAN — Harta de radon. Harta prezintă distribuția rezultatelor disponibile la nivelul României și trebuie folosită ca instrument orientativ, nu ca diagnostic pentru o locuință individuală.

Harta europeană oficială a radonului interior

Harta europeană oficială a concentrației medii de radon în încăperile de la parter
Sursa: European Commission, Joint Research Centre — European Indoor Radon Map. Valorile sunt medii aritmetice pe celule de 10 × 10 km pentru concentrațiile pe termen lung măsurate în încăperi de la parter.

Pe scurt: harta indică unde probabilitatea poate fi mai mare. Măsurarea îți arată ce se întâmplă efectiv în casa ta.

Cum ajunge radonul din sol în casă

Radonul pătrunde prin contactul clădirii cu terenul. Nu este necesară o gaură mare. Pentru un gaz, o fisură fină, o suprapunere neetanșată sau un gol rămas lângă o conductă poate deveni o cale de intrare.

Mișcarea aerului este favorizată de diferențele de presiune dintre interior și sol. În sezonul rece, etajele inferioare ale unei clădiri pot suferi depresurizare din cauza efectului de tiraj termic. Hotele, ventilatoarele și alte sisteme de extracție pot accentua temporar această diferență. Dacă zona de contact cu terenul nu este continuu etanșată, aerul din sol poate fi atras spre interior.

Cele mai frecvente puncte vulnerabile sunt:

  • fisurile și rosturile din placa de beton;
  • îmbinarea dintre pardoseală și pereții perimetrali;
  • trecerile de țevi, cabluri și conducte;
  • sifoanele neetanșate sau rămase fără apă;
  • căminele și golurile tehnice;
  • rosturile de construcție și zonele reparate discontinuu;
  • subsolurile și demisolurile conectate la spațiile locuite.
Schemă tehnică ce arată fisuri, rosturi, treceri de instalații, sifon și cămin tehnic prin care radonul poate intra în casă
Protecția trebuie să fie continuă pe întreaga zonă aflată în contact cu terenul: placă, racorduri, colțuri, treceri și spații tehnice.

Cum se măsoară radonul

Concentrația se exprimă în Bq/m³, adică becquereli pe metru cub de aer. Un becquerel corespunde unei dezintegrări radioactive pe secundă. Pentru sănătate nu este relevant doar un vârf înregistrat la un anumit moment, ci expunerea medie pe o perioadă suficient de lungă.

100 Bq/m³ Nivelul recomandat de Organizația Mondială a Sănătății, atunci când poate fi atins în mod rezonabil.
300 Bq/m³ Nivelul național de referință pentru concentrația medie anuală de radon în aerul interior din România.

În practică, pentru depistare se folosesc măsurători pe termen lung, cu detectori pasivi amplasați în încăperi reprezentative, de regulă la nivelul inferior locuit. În ghidul CNCAN, măsurarea de screening se face pentru minimum 3 luni. Același ghid arată și că o durată între 3 și 12 luni permite o estimare fidelă a mediei anuale.

Dacă rezultatul depășește nivelul de referință, urmează măsurători de control și analiza traseelor de pătrundere, pentru proiectarea măsurilor de remediere.

Detector de radon amplasat într-o cameră de locuit, cu secțiune prin pardoseală și sol
Măsurarea corectă nu urmărește doar un moment punctual, ci expunerea medie într-o perioadă suficient de lungă.
1

Măsori

Obții valoarea reală din clădire, nu doar o estimare bazată pe zonă sau pe impresii.

2

Identifici traseele

Analizezi placa, racordurile, străpungerile, spațiile tehnice și condițiile de ventilare.

3

Corectezi prin sistem

Aplici măsuri compatibile cu situația reală: etanșare, barieră la radon, ventilare sau depresurizare sub placă.

Cum reduci pătrunderea radonului

Măsurile depind de clădire și de nivelul rezultat. În construcțiile noi sau în lucrările ample asupra zonei de contact cu terenul, soluția de bază este proiectarea unui sistem continuu de protecție: strat suport adecvat, membrană dedicată, suprapuneri corecte, racorduri perimetrale și tratamentul individual al străpungerilor.

Pentru suporturi continue, racorduri complexe sau zone cu geometrie neregulată, poate fi utilizată și o membrană lichidă certificată pentru protecția împotriva radonului. După uscare, aceasta formează un strat continuu, fără suprapuneri, dar eficiența depinde de pregătirea suportului, consumul aplicat, grosimea finală și tratarea completă a tuturor străpungerilor.

În clădirile existente, reducerea concentrației poate presupune una sau o combinație de măsuri: limitarea căilor de pătrundere, creșterea schimbului de aer prin sisteme de ventilare, în funcție de valoarea măsurată și de configurația construcției.

Detaliu tehnic cu membrana Sisalex 871 montată continuu, cu suprapuneri, racorduri perimetrale și etanșarea străpungerilor
Exemplu de montaj cu Sisalex 871: continuitatea membranei, suprapunerile lipite, racordurile perimetrale și etanșarea fiecărei străpungeri trebuie tratate ca un singur sistem.

Soluții de protecție disponibile la ZEBexpert

ZEBexpert pune la dispoziție membrane prefabricate și o membrană lichidă certificată pentru protecția împotriva radonului. Alegerea se face în funcție de poziția stratului de protecție, tipul suportului, geometria lucrării, numărul de străpungeri și condițiile de aplicare.

Mai jos sunt prezentate produsele reale disponibile în magazinul ZEBexpert.

Sisalex 871, membrană Ampack pentru protecție împotriva radonului, 2 x 50 m

Sisalex 871

Sisalex 871 este o membrană Ampack de 2 × 50 m, destinată protecției împotriva radonului, metanului și umidității. Conform informațiilor produsului, membrana, suprapunerile lipite și penetrările sunt testate pentru etanșeitate la radon.

Sistemul se realizează prin suprapuneri de 15 cm, racorduri perimetrale și etanșarea atentă a tuturor străpungerilor, conform detaliilor de montaj Ampack.

Vezi Sisalex 871
OMEGA BASETOP SK-DUO, membrană ISOCELL pentru protecție împotriva umidității și radonului, 1,5 x 25 m

OMEGA BASETOP SK-DUO

OMEGA BASETOP SK-DUO este o membrană ISOCELL de 1,5 × 25 m, cu structură multistrat și inserție de aluminiu rezistentă la coroziune, destinată protecției împotriva umidității și radonului.

Varianta SK-DUO are zone autoadezive integrate pe ambele margini, pentru realizarea rapidă și continuă a îmbinărilor.

Vezi OMEGA BASETOP SK-DUO
Hevadex Blowerproof Liquid Spray 11,4 kg, membrană lichidă certificată pentru etanșare la aer și protecție împotriva radonului

Blowerproof Liquid Spray

Blowerproof Liquid Spray este o membrană lichidă Hevadex, pe bază de polimeri în dispersie apoasă, aplicabilă prin pulverizare airless, cu rola sau cu pensula. După uscare formează un strat continuu și flexibil, fără suprapuneri, adaptat inclusiv suprafețelor și racordurilor cu geometrie complexă.

Pentru utilizarea ca barieră împotriva radonului, fișa tehnică indică o membrană uscată de 0,5 mm la un consum de 0,9 kg/m², cu rezistență la radon RRn 156 × 106, conform K124/02/95.

Vezi Blowerproof Liquid Spray

Ce trebuie prevăzut în sistem

  • Continuitatea stratului: la membranele prefabricate se respectă suprapunerile și lipirea lor; la membrana lichidă se respectă numărul de straturi, consumul și grosimea cerute de producător.
  • Componente compatibile: benzile, manșoanele, amorsele și materialele de reparare trebuie alese în funcție de produs și de suport.
  • Racorduri perimetrale: stratul de protecție trebuie legat continuu de pereți, fundații, stâlpi și celelalte elemente traversate.
  • Străpungeri tratate individual: țevile și cablurile se etanșează cu manșoane, piese dedicate sau detalii compatibile cu sistemul ales.
  • Suport pregătit: suprafața trebuie să fie stabilă, curată și compatibilă cu soluția aleasă, fără muchii sau defecte care pot compromite stratul.
  • Control în șantier: discontinuitățile, grosimea insuficientă, perforările și deteriorările trebuie identificate și remediate înainte de acoperirea sistemului.

Vezi categoria completă de bariere împotriva radonului →

Cum alegi între soluțiile disponibile

Alegerea soluției nu trebuie făcută numai după prețul pe metru pătrat. Trebuie analizate locul în care va fi realizat stratul de protecție, accesul în șantier, forma suprafeței, numărul de străpungeri, tipul suportului și condițiile necesare pentru păstrarea continuității.

Criteriu Sisalex 871 OMEGA BASETOP SK-DUO Blowerproof Liquid Spray
Tip de sistem Membrană Ampack cu detalii dedicate pentru suprapuneri și străpungeri Membrană ISOCELL cu zone adezive integrate pe ambele margini Membrană lichidă Hevadex aplicată în două straturi, fără suprapuneri
Aplicație principală Protecție împotriva radonului, metanului și umidității Protecție la radon și umiditate pe plăci aflate în contact cu terenul și alte aplicații indicate de producător Etanșare continuă la aer și protecție la radon pe suporturi și racorduri compatibile, inclusiv în substructuri
Detaliu distinctiv Sistem testat care include membrana și soluții pentru suprapuneri și penetrări Formarea rapidă a îmbinărilor prin zonele autoadezive integrate Strat continuu, adaptabil suprafețelor neregulate și zonelor cu geometrie complexă
Ce trebuie verificat în proiect Poziția stratului, suportul, racordurile și străpungerile, compatibilitatea componentelor, protecția după montaj și, pentru membrana lichidă, consumul și grosimea finală cerute de producător.

Ce trebuie reținut

Radonul este un risc invizibil, dar poate fi măsurat și redus. Harta arată unde probabilitatea poate fi mai mare. Măsurarea arată ce se întâmplă în locuință. Analiza constructivă identifică traseele, iar sistemul de protecție trebuie să controleze întreaga zonă de contact cu terenul.

Stratul de protecție este elementul principal, indiferent dacă este realizat cu o membrană prefabricată sau cu o membrană lichidă. Rezultatul depinde de racorduri, străpungeri, suprapuneri sau grosimea aplicată și de modul în care sistemul este protejat până la acoperirea lui. Într-un detaliu de protecție la radon, continuitatea nu este un aspect minor de execuție. Este condiția de funcționare.

Întrebări frecvente

Radonul apare doar în casele vechi?

Nu. Poate apărea și în clădiri noi dacă terenul reprezintă o sursă, iar zona aflată în contact cu solul nu este protejată printr-un sistem continuu.

O hartă de radon îmi spune dacă am o problemă în casă?

Nu. Harta arată distribuția probabilă la scară teritorială. Situația dintr-o anumită locuință se stabilește prin măsurare.

Cât durează testarea radonului?

Pentru depistare se folosesc măsurători pe termen lung. În ghidul CNCAN, măsurarea de screening se face pentru minimum 3 luni, iar o durată între 3 și 12 luni permite estimarea fidelă a mediei anuale.

Este suficientă numai membrana?

Nu. Protecția depinde de sistemul complet: membrană, suprapuneri, racorduri perimetrale, colțuri, străpungeri, suport și controlul deteriorărilor apărute în șantier.

Care este valoarea de referință în România?

Nivelul național de referință pentru concentrația medie anuală de radon în aerul interior este 300 Bq/m³.

Ai nevoie de o barieră împotriva radonului pentru proiectul tău?

Trimite-ne stratificația, planul zonei aflate în contact cu terenul și poziția străpungerilor. Te ajutăm să alegi membrana și componentele necesare pentru realizarea unui sistem coerent și continuu.

Cere o recomandare tehnică

Comentarii